Và al contegnud

Pagina principala

De Wikipedia
Benrivad in su la Wikipedia in lengua lombarda
L'enciclopedia libera che tucc poden dà una man a scriver
con 80 244 vos

Acess segur
Version standard

Clica chì per vardà l'indes di pagine Varda l'indes   ImageVarda la Guida esenziala   Image Pagina principala in Scriver Lombard   ImageDervì un cunt   Image Wikisource in Lombard  Image Wikizzionari in Lombard

Image
Image

Vos in vedrina

Image
Treno

El servizzi ferroviari svelt urban de Berlin o S-Bahn de Berlin (in todesch S-Bahn Berlin) a l'è on sistema de strapòrt ferroviari de la capitala todesca.

In del 1930 a l'è staa doperaa, per la prima voeulta a Berlin, el simbol de ona "S" bianca sora on sfond verd e 'l nomm "S-Bahn" (che a l'è el nomm cort de Stadtschnellbahn, che 'l voeur dì "ferrovia svelta urbana"). A Berlin, cont el nomm de S-Bahn a hinn staa ciamaa anca i percors che gh'eren gemò sora la ferrovia urbana (Stadtbahn), sora 'l raccordi circolar ferroviari (Ringbahn) e sora i percors che vann dal center vers i center suburban (Vorortbahn), sora di quaj giraven ancamò i tren a vapor.

Sora ona red ferroviaria de 331,5 km a hinn, incoeu, in servizzi 15 lign de S-Bahn e 166 stazion, di quaj 75 km e 33 stazion a hinn foeura di confin de Berlin, denter el stat federal del Brandeburgh. A partì dal 1995, a l'è gestida da la S-Bahn Berlin GmbH, societaa fada-sù aposta, contrallada da la Deutsche Bahn.

(innanz)

Image
Image

Te 'l savevet che ...

El cross-site scripting (XSS) a l'è 'na vulnerabilità che la revarda i sitt web dinamich cont ona gestion fallada di input di utent che permetten a on attaccant de giontà el sò codes ai paginn legittim per compì di attacch 'me el robà di informazion, mett di fals schermaa de login o doperà i resors de calcol del sistema de l'utent. A hinn, al didincoeu, vun di mezz de attacch pussee doperaa.

L'XSS a l'è dovuu a 'n elaborazion e presentazion de 'n imput ricevuu de 'n utent senza elaboràll e cont la restituzion diretta ai browser che 'l domanden. A l'è dònca possibil, in 'sta situazion, caregà abusivament di codes HTML e JavaScript, che per el browser riven del sitt original, che pòden fà di azion cattiv 'me modifegà i form de la pagina per robà i dacc de access, robà i cookie de l'utent, cambià di informazion del sitt, registrà i informazion digitaa, provà a menà al download di malware o fà on defacement.

(Va inanz...)

Image
Image

In di olter lengov

I des Wikipedie con pussee de articoi: Ingles, Cebuan, Todesch, Svedes, Frances, Olandes, Russ, Spagnoeul, Italian, Arab Egizzian

Alter lengov minoritari e piscinine: Normand, Arpitan, Mirandes, Romancc, Ladin sgiudee-spagnoeul, Estremegn, Avar, Colognasch, Gagauz, Tatar de Crimeja

Image
Image

Un proverbi a cas

"L'è mej en cativ credet che 'n bon dèbet"
Schiscia chi per atualizà la pagina
Image
Image

Ocio!

  1. La lengua lombarda la gh'ha mia un standard parlad o scrit, donca in su la Wikipedia se doperen pussee de ortografie: l'è consiliad doperàn vuna in tra la la Noeuva Ortografia Lombarda e la Scriver Lombard, ma gh'è anca di grafie locai; per savénn pussee, varda i ortografie acetade.
  2. La Wikipedia la garantiss mia i so contegnud e l'è nanca censurada per i fiolin
Image
Image

Wikipedia

Wikipedia l'è un'enciclopedia libera e portada inanz apena de utent volontari. El so obietiv l'è de menà la cognossenza libera a tucc e in pussee lengov che se po.

I nost Cinch Pilaster inn:

  1. La Wikipedia l'è 'n enciclopedia e mia un regoeujer de informazzion senza controll
  2. La Wikipedia la gh'ha un pont de vista neutral e i informazzion i gh'han de vesser verificabil
  3. La Wikipedia l'è libera: tucc poden dà una man a scriver e la gh'ha la licenza dobia CC BY-SA e GDFL
  4. La Wikipedia la gh'ha un codes de comportament e tucc i gh'ha de rispetàss
  5. La Wikipedia la gh'ha mia di regole fisse foeura di 5 pilaster.
Image
Image

Una vos de scriver

Image
Image

Cossa se po fà?